Zakynthos, fiul lui Dardanes

   Iată că pe final de iunie, pentru prima dată am ajuns și în Grecia, mai exact Zakynthos, insula mult lăudată de mai toată lumea. Am luat un sejur de 8 zile și 7 nopți de pe Booking ca de obicei în ultimii șapte ani, astfel că am campat în Kalamaki la Vicki's Garden. Curat, frumos, liniște deplină, piscina disponibilă, dar puțin dezamăgit de cameră care avea o combinație de mobilier vechi cu nou dar spațioasă și cu vedere de nota 10. Zona fiind mai de deal este plină de țânțari noaptea și minusul cazării era lipsa plaselor împotriva insectelor. După ce am scăpat de bagaje, am luat puțin zona la recunoaștere astfel că am constatat că facem cam 10-12 min până la plajă iar la capitolul restaurante sunt foarte multe posibilități de luat masa.

    Ca de fiecare dată în afară de locația de bază îmi propun să mai merg măcar într-o altă localitate de pe lângă, astfel că am ajuns prima dată în Zante Town, capitala insulei. Capitala are un aer provincial, e liniștită și se vede că e topită de soarele arzător al verii. E plin de străduțe pietonale unde zeci de magazine, cafenele și baruri te îmbie să le treci pragul. Principalul reper al capitalei este chiar în port, Agios Dionysios construită între 1925-1948, căreia i-am acordat o parte din timpul meu. Prin plimbările mele pe străzi am găsit și frumosul turn venețian al bisericii Agia Maria. Nu este de ratat portul cu frumoasele sale bărcuțe de pescuit care se leagănă leneșe pe valurile calme ale mării. Agios Nikolaus Molos, este un alt reper al capitalei, așezământ care a rezistat cutremurului din 1953 și care inițial a fost construită pe o mică insulă legată de oraș cu un pod, iar spațiul respectiv s-a umplut treptat cu gunoaiele din port și astfel au unit insulița cu orașul. 

   Dacă tot suntem în zona capitalei, într-o altă zi am ales sa revin doar ca să urc în satul Bochali, loc de unde priveliștea asupra capitalei este extraordinară. Apele albastre ale Mării Ionice se îmbină perfect cu străduțele și casele capitalei care se scurg în jos sub picioarele tale. Locul nu este deloc aglomerat cum este în punctele principale ale insulei și dacă îți place să mergi alene ai ocazia ca în sat să vezi câteva căsuțe frumoase și să te duci și în locul unde poetul Dionysios Solomos, a găsit inspiraţie, pe dealul Strani pentru a compune poemul său faimos care mai târziu a devenit Imnul National al Greciei. Tot aici am dat și de parfumeria locală Razi Aroma care te invită să încerci autenticitatea miresmelor locale.

   Cameo Island, insula pe care ajungi pe o punte suspendată peste apele mării, este cel de-al doilea reper unde am vrut să merg. Poza micuței insulițe legată de uscat de acea lungă punte suspendată, cutreieră internetul în lung și-n lat. De cum ajungi acolo, ești luat la poze de cei care administrează insula, astfel că pentru 5 euro taxă de intrare, în locul special amenajat ți se face poza și primești o amintire sub formă de breloc sau magnet, cu tine acolo deasupra micului golf unde lumea stă relaxată la plajă. Locul este idilic, micuț și cochet, apă limpede dar atenție că sunt pietre astfel că e indicat sa aveți încălțăminte specială. Liniștea și valurile sunt des deranjate de ambarcațiunile cu turiști care vin să vadă locul mai de aproape și unii dintre cei care conduc bărcile au o plăcere aparte să agite valurile, astfel că am fost martorul unor mici tsunami care au luat și udat lucrurile oamenilor de pe mica plajă. La mica insulă ajungi ușor din Laganas pe străzi, printre case și livezi de măslini neîngrădite iar Google este prietenul care mă ajută mereu cu orientarea pe oriunde ajung. 

    Laganas este cea mai mare si cea mai populară statiune de pe Zakynthos. Aici tinerii nu prea închid ochii noaptea, iar pe străzi și pe stânga și pe dreapta sunt roiuri întregi de oameni în costume de baie care iau magazinele la picior sau se îndreaptă spre plajă. Vreo 5 km are plaja din Laganes care la un moment dat ajunge și se unește cu cea din Kalamaky și are apa puțin adâncă și limpede. Viața de noapte este definiția orașului și pe raza acestuia sunt peste 100 de cluburi, baruri și restaurante unde îți poți petrece timpul iar mie personal, zumzetul stațiunii mi-a dat senzația de Costinești, mai ales că în vreo trei magazine pe unde am intrat, cei care le administrau, erau români, deși trebuie să spun că totuși Costinești mai are de parcurs niște etape ca să atragă ca Laganas.

   Zilele trec, vacanța se duce și cred că toți trăiți senzația asta că prea repede se duce timpul liber, mai ales dacă e petrecut frumos astfel că după ce am trecut prin locurile povestite mai sus a venit și ziua croazierei de o zi pe marea Ionică. Destinația acesteia a fost plaja Navagio, frumoasa plajă cu epavă care a umplut internetul. Nu mai poți să cobori la ea după câteva surpări de stânci și după reglementările autorităților dar peisajul din jur este ireal și merită cheltuiala. De altfel pe vapor am constatat că am avut un preț bun căci cei cu care am mai schimbat câte o vorbă pe durata călătoriei au avut și prețuri mai mari pentru intinerariul care a cuprins: Blue Caves, Xigia Beach și Navagio Beach, cu opriri de înot la Caves și Xigia. Costul croazierei a fost de 60€ pentru două persoane la care am mai adăugat 25 de euro cheltuieli pe diferite produse și suveniruri oferite de organizatori. Și aici ca și la Cameo Island, la urcare am fost opriți pentru poze iar la final au venit sub formă de foto mare, breloc sau magnet.

    Inițial plaja era cunoscută ca Agios Georgios. Acest lucru s-a schimbat în urmă cu 36 ani, atunci când vasul MV Panagiotis a naufragiat pe mica întindere de nisip. Există mai multe legende despre cum a ajuns vasul pe cea mai fotografiată plajă din lume și de fapt nimeni nu prea știe exact. Deși se vorbește despre mafia din Italia care făcea contrabandă cu țigări sau Ministerul Turismului din Grecia care a pus vasul intenționat acolo ca să atragă turiști, cea mai apropiată de adevăr ar fi cea a căpitanului Charalambos Kompothekras - Kotsoros care a povestit cum vasul a naufragiat în noaptea de 2 Octombrie 1980, din cauza condițiilor meteo nefavorabile și a unor defecțiuni mecanice și deși a fost somat de către autorități să înlăture epava, el a considerat că prezența vasului pe plajă contribuie la frumusețea decorului natural, astfel că s-a hotărât să-l lase acolo probabil și cu acceptul și complicitatea autorităților. Culoarea apei, stâncile din jur sunt extraordinare și oricum ai face pozele, acel albastru ireal nu îl poți gusta decât cu retina proprie!

   Până acolo albastrul mării Ionice te însoțește pe toată durata călătoriei și este mai accentuat la Blue Caves, locul unde obiectele din apă iau culoarea albastră a mării. Blue Caves sunt niște formațiuni stâncoase și denumirea lor vine de la albastrul incredibil al apei. Dacă alegi să le explorezi cu o barcă mică, poți vedea aceste minuni și pe interior. 

   Plaja Xigia este locul unde apa are un conținut ridicat de sulf și este un remediu cunoscut pentru piele, ajută la eliminarea celulitei şi calmează artrita. Apa Mării Ionice este ceva mai rece aici decât în restul insulei, pentru că, în apropierea plajei, se află un izvor sulfuros, care se varsă în mare. Peisajul de aici este de pus în ramă și de aici de pe mare și probabil și de pe uscat de sus de pe stânci. 

   Am încheiat sejurul cu două zile de relax cu leneveală la plajă, plimbări scurte prin împrejurimi și ceva achiziții de suveniruri. 

  Informații utile:

Cost transport local - 1,4€/ persoană, 

Cost restaurant - 45-50€/2 persoane,

Cost bere locală - 3,5-4€,

Cost cafea, cappuccino 2-3,5€,

Închiriere mașină - 50-100€ în funcție de sezon, 

Închiriere ATV - 25-50€ în funcție de sezon, 

Preț benzină - 2,3€, 

Preț Taxi - 3€/ km, 

Bilet avion - 158€/persoană, 

Hotel cu Md - 260€/persoană.

Tot ce am povestit mai sus cu bonusul de amintiri aferente și încă un loc unde am pus piciorul, mi-a scos din buzunar de la momentul plecării până la revenire, 810€.

Să aveți drumuri întinse și amintiri de vis!