La pas între județe,
Se întâmpla undeva prin septembrie 2016, când fără să am ceva planificat legat de concediu, am deschis harta României și am considerat că cele 8 zile de concediu îmi ajung să încerc un mini turneu de 4 județe prin est. Așa că am plecat.
Dacă vă e teamă de drumuri necunoscute, singuri, eu zic să o lăsați acasă și să încercați puțină România că o să aveți surprize plăcute când nu e nimic planificat, iar oamenii locului vă fac să prindeți curajul de a vă dori mai multe aventuri.
Am plecat cu un tren de dimineața din Gara de Nord cu direcția Buzău, unde am ajuns după vreo 3 ore. Alte câteva trei ore am petrecut prin oraș, pe străzi, fiind prima oară acolo și am văzut Catedrala Arhiepiscopala din Buzău, Catedrala Sf Sava, clădiri emblematice ale orașului, printre care Tribunalul și Palatul Comunal Buzău și Casa Vergu Mănăilă. După atâția pași era cazul să mănânc ceva astfel că am poposit la un restaurant și după ce am mâncat, deși mă gândeam să înnoptez acolo am revenit în gară unde pe la jumătatea zilei am luat un tren cu direcția Baraj Siriu. Am trecut pe drum și prin Halta Viperești, o clădire părăsită în mijloc de dealuri, al cărui nume m-a dus cu gândul la șerpărie și uscăciune, însă peisajul era ca dintr-o scenă de film. După călătoria cu trenul de doar 45 de min, un localnic amabil m-a dus la barajul Siriu unde priveliștea te face să vrei un loc al tău acolo, de unde să nu mai pleci.
 |
| Palatul Comunal Buzău |
 |
| Catedrala Arhiepiscopală |
 |
| Catedrala Sf. Sava |
 |
| Tribunalul Buzău |
 |
| Casa Vergu Mănăilă |
 |
| Halta Viperești |
 |
| Panoramă Baraj Siriu |
Aer curat și libertate în fața ochilor e tot ce contează la un moment dat, dar era timpul să merg mai departe, astfel că am luat o ocazie până în prima localitate apărută în drum pe numele ei Crasna. Aici după cățiva pași pe stradă am poposit la Pensiunea Begonia, deși am mai trecut pe lânga câteva care nu mi-au spus nimic vizual. După ce m-am cazat proprietarul mi-a indicat ca în ziua urmatoare să merg să văd Lacul fără fund, aflat la o distanță de 4 ore de traseu muntos, la golul Alpin. Cum ceasul era abia 3 după masă și începuse să îmi placă aventura, am luat un mic rucsac cu ceva prin el și am plecat spre golul alpin. Am ajuns după trei ore jumate, față în față cu lacul și după câteva momente de tras aer rece în piept și ceva instantanee frumoase, am luat drumul înapoi că se înnopta. Pe drum m-am împrietenit cu un frumos câine ciobănesc de la o stână, care mi-a ținut companie o bucată de drum, am muls o vacă în sticla de apă Borsec, că un lapte proaspăt nu strică niciodată și pe coborâre am fost ajuns de un baci din zonă, care conducea un 4x4 cu volan pe drepta și m-a invitat să cobor cu el spre sat că se înnoptează. Așa am ajuns să fac prima oară un autentic offroad de zile mari, o coborâre pe drumul unde eu abia urcasem la picior. Seara sa încheiat la pensiune cu un bulz autentic făcut în casă, un pahar de vin mare și cu invitația gazdei în grădină să îl ajut să dea cu fum la stupi.
 |
| Crasna |
 |
| Lacul fără fund |
 |
| Negruș |
 |
| Lapte prospăt muls |
Cu mare părere de rău am plecat în ziua următoare din Crasna cu destinația Buzău gară, de unde am luat trenul spre Galați.
Pe drum am căutat o cameră pe Booking și am găsit ceva cochet și frumos foarte repede și aproape de faleză. Aici am fost vizitat de cineva drag, cu care am fost la Turnul de Televiziune din Galați, am petrecut momente de relaxare pe faleza Dunării, iar a doua zi am fost la Complexul Muzeal de Științele Naturii din Galați. Tot aici pe aproape de locul unde am stat cele două zile, am dat de o clădire încărcată cu dragoni, fecioare și zei de un mov cenușiu care părea o casă deși aducea și cu un muzeu. La momentul respectiv cei din zonă nu m-au putut lămurii ce este și nici cine este cel care o deține. Felul cum a fost construită te duce cu gândul la Gaudi și clădirile arhitecturale din Barcelona.
 |
| Gara Galați |
 |
| Camera cazare |
 |
| Faleză Galați |
 |
| Vedere din Turnul de Televiziune Galați |
 |
| Dunărea din turn |
 |
| Muzeu |
 |
| Muzeul de Stiințele Naturii |
 |
| Casa barceloneză |
După Galați am plecat spre Brăila locul unde am stat trei zile cazat la hotelul Paris, un mic locșor ascuns printre străduțe pline de istorie. Tot orașul Brăila este plin de istorie și la fiecare pas făcut găsești numai clădiri vechi cu arhitectura superbă. Faleza Dunării era mult mai frumos amenajată decât la Galați și tot timpul era plină de localnici relaxați. Cât am stat în Brăila, am fost zilnic la Stațiunea Lacu Sărat, unde poți ajunge cu tramvaiul, care funcționează în oraș din anul 1900. Aici în Lacu Sărat, am profitat la maxim de beneficiile celui mai bun nămol din România și de beneficiile apei sărate a lacului. În anul 2016 din vestita stațiune care aducea mii de turiști mai rămăsese o umbră, însă sănătatea oferită de proprietățile curative ale apei și nămolului încă era acolo. Se spune că Vlad Țepeș a descoperit proprietățile apei lacului când a băgat la saramură mai multi soldați turci și apoi după o săptămână a dat ordin să fie trași în țeapă, dar aceștia au rezistat foarte mult la tortură astfel că din acel moment considerând că apa și saramura sunt benefice, a hotărât ca soldații răniți în luptă să fie vindecați aici. În Brăila m-am văzut cu Mihaela, o veche cunoștință din jocurile online care le jucam pe atunci și am trecut pe la Castelul de apă, construit în 1913 cu o capacitate de 2000 de mc, pe la Orchestra Simfonică Lyra și am luat străzile la picior iar în cale mi-au mai ieșit biserica SF Apostol Petru si Pavel și Sf Cuvioasă Parascheva, fostul restaurant Cheralina, Palatul Agriculturii și superbul ceas public în stil baroc din centru vechi.Vă las și aici poze să vă delectați vizual
 |
| Recepție Hotel Paris |
 |
| Tramvai Brăila-Lacu Sărat |
 |
| SF Apostol Petru și Pavel și Sf Cuvioasă Parascheva |
 |
| Castelul de Apă Brăila |
 |
| Centrală termică dezafectată |
 |
| Orchestra Simfonică Lyra |
 |
| Palatul Agriculturii |
 |
| Faleză Brăila |
 |
| Restaurant Cheralina |
 |
| Ceasul în stil baroc |
Am plecat din Brăila încărcat de imagini arhitecturale, spre Tulcea unde luasem deja cazare și stabilisem deja să mă întâlnesc cu o fostă colegă și o bună prietenă, Alexandra.
Drumul l-am făcut cu un transport local interjudețean și o parte și cu bacul peste fluviu la punctul de trecere Smârdan. Până la sosirea în oraș am trecut și pe la poalele munților Măcinului.
Alexandra mi-a fost ghid în micul oraș de la Dunăre, locul unde spunea ea că dacă apuc să mănânc supă de pește făcută cu apă din Dunăre, acolo îmi voi trăi restul vieții. Nu am apucat să mănânc ciorba aia dar am apucat să merg cu ea la Museum Aquarium, la Monumentul Independenței, la Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea și la pas prin oraș, pe străzi, prin centru, cu o incursiune la o piață locală să ne facem provizii de fructe. A doua zi am vizitat frumoasele ruine ale cetății Enisala, locul unde aveai cea mai frumoasă priveliște către deltă. Seara s-a încheiat cu o incursiune la restaurant Doi Iepurași, Babadag, unde cu Alexandra și Vlad, ne-am refăcut cu ceva friptane și un vin negru de mi-a lăsat urme pe șoseaua gâtului. Chiar dacă nu am băut apă din Dunăre, pot spune că micul oraș de la capătul fluviului ar fi un loc unde sigur îți poți găsi liniștea și eu clar aș vrea să revin acolo.
 |
| Munții Măcinului |
 |
| Port Tulcea |
 |
| Cotele apelor Dunării |
 |
| Museum Aquarium |
 |
Vedere de la hotel |
 |
| Colectii Muzeale |
 |
| Cetatea Enisala |
 |
| Apus la Enisala |
 |
| O fotografă la capăt de liniște |
În 2016 acest turneu dobrogean din care v-am povestit o parte de aventuri, m-a costat în jur de 1600 de lei, cu totul.
Pentru transport am folosit o combinație de trenuri și transport în comun, destul de avantajoasă.
Am lăsat acasă gândurile despre oameni neprietenoși sau o Românie fără drumuri și am avut 8 zile de relaxare fără vreun inconvenient și fără vreun incident pe toată durata turneului.
România merită văzută și acum după ce mi-am reamintit călătoria de atunci și am împărțit-o cu voi, sigur o să caut și alte ocazii să văd mici bucăți din ea.
Să aveți drumuri întinse și amintiri de vis.
Comentarii
Trimiteți un comentariu